Avem nevoie de timp...Avem nevoie de un moment de "respiro"
Astea sunt ultimele cuvinte care-mi suna neincetat de trei zile.Ma hartuiesc.Ma agaseaza.Ma sting incetul cu incetul.
Am realizat ca de fapt toata treaba cu invatatul a fost un paravan necesar la urma urmei pentru ca daca stai bine si te gandesti nu esti atat de prost incat sa nu iei sala si nici atat de delicat incat sa-mi maschezi dorinta ta nebuna de a petrece ceva timp liber singur fara mine.
Nu mai dorm cum dormeam.Nu mai mananc cum mancam.Stii incepusem sa am chiar o perioada buna.Mancam cu pofta si mi-era tot timpul foame.Acum mi-a pierit si dansa.A fugit dupa cheful "de toate...".Nu mai rad cum radeam.Nu mai fumez cum fumam.Am inceput sa fumez mai mult si mai mult pana cand imi simt plamanii practic perforati si simt cum fumul se adanceste in organism si ma ameteste.Am inceput sa fiu rece cu toata lumea.Am inceput sa vreau sa stau singura.Am inceput sa cred ca am nevoie de un spatiu doar al meu ca sa ma pot descarca de cate ori am nevoie.
Am inceput "sa pis" ochii pe romaneste.Adica sa plang ca ultima curva fututa si lasata fara bani de mancare.De trei zile am ochii in lacrimi si doar de doua zile izbucnesc in plans de cateva ori pe ora.Am inceput sa ma uit la pozele cu noi.Iti simt lipsa.Am inceput sa innebunesc.Am inceput sa te caut in tot.
Stii...a intrat zilele trecute pe mine Mihai X il stii...Incepuse el sa-mi povesteasca ca intre amici ce teorii a mai descoperit si de ce are chef sa faca.L-am repezit mai crunt ca niciodata.Stii ce mi-a zis ? Ca-mi vars nervii pe el si ca ma comport ca o nebuna.
Pentru ce dracu sa stau in pauza asta care ma innebuneste?Ma termina dragul meu..Ajuta-ma te rog..
Ma simt atat de uscata.Cred ca nici apa n-am baut azi.Da asa e. Un pahar dimineata...altul la pranz...si cam atat.Nu mai sunt eu.Nu m-am mai machiat.Nu m-am mai aranjat.Eram o mandrie pentru colectivul meu.Mereu ma complimenta cineva.Acum nu vad decat ingrjijorare la adresa mea.Toti dar toti m-au intrebat ce e cu mine.Le-am zis ca nimic.Au replicat-o la modu ca de ce imi fac atatea probleme cand n-am de ce.CUM?!?N-am de ce?!
Pauzele niciodata nu duc la ceva bun.Ori te apropie mai tare de ceea ce e al tau ori te desparte total si de tine si de ...el.Timpul se scurge atat de incet.Tremur.Am probleme.
NU pot sa ma concentrez.NU vreau sa fac nimic.Am nevoie sa te vad asa cum drogatii au nevoie de heroina.Am nevoie sa imi spui ca te-ai linistit si tu si ca va fi bine.Am nevoie sa fie bine.
Invat sa ma controlez.De azi am inceput sa nu mai comentez asa de mult si sa ma abtin de la a vorbi in plus.Nu te-am mai agasat cu mii de vorbe si intrebari.Am tacut si am tinut in mine.Incep sa invat.Promit.
Ma simt nesigura.Scriu cu respiratia grea, cu mainile transpirate, cu fata umeda de la lacrimi,sunt mai alba ca niciodata la fata, sunt rece, ochii imi sunt mari bulbucati.Ii simt cum imi ies din orbite si ma injura ca sunt vinovata si ca mereu stric totul.Unghiile apasa nervos pe taste iar hainele sunt adunate pe mine ca pe un copil sarman, parul sta sus prins si din cand in cand cateva suvite imi mai mangaie gatul asa cum o faceai si tu.
Ah...
Nu mai sunt om.Am devenit ca un animal obsedat.Simt nevroza cum iese din mine si creaza valuri negative in jur.De la stres iar ma inteapa amarata asta de inima!N-am de gand sa iau nici o pastila.Sa ma intepe pana nu mai pot sa respir.Oricum nu doare mai tare ca ceea ce simt acum.
M-am inecat in propria mea adolescenta care se revarsa incontinuu fara sa-mi dea zborul catre un comportament ceva mai relevant.Maine e miercuri...Si maine voi plange.Si joi si tot asa.Mi-e frica de ziua de vineri.M-ai iertat?Ma mai vrei?
Sper sa invat ca trebuie sa ma calmez mai des si sa ma gandesc inainte sa actionez , sper sa invat sa vorbesc cat trebuie, sper sa invat sa fiu rationala si inteleapta, sper sa invat sa te fac sa fii al meu mereu, sper sa invat totul din pauza asta.
Si asta am sa fac.
Azi noapte am plans pana am adormit ca un copil mic.Nu-mi puteam opri lacrimile.Puneam mainile la ochi si mi-i frecam cu ciuda si-i loveam sa nu mai planga...N-am reusit.Au plans in ciuda vointei mele.Nu m-am putut abtine.Am plans pana am adormit...Am plans pana am dormit...Am plans.Doamne ... eu nu plang asa usor.Ce e cu mine?
Dar vorba mea dintotdeauna totusi e : Sa stii ca sunt aceeasi.A ta...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Hola Jasmine,
I was just looking for blogs in Romania, when I found by chance yours. it is a quite interesting one and very beautiful.
Best wishes from Brazil:
Geraldo
Trimiteți un comentariu